Mai consideraţi ramura nuciferă una de perspectivă pentru economia ţării, în contextul crizei şi a scăderii cererii pentru produsele moldoveneşti?
Criza nu a redus din cererea pentru nucile din Republica Moldova. Ba dimpotrivă, nu am văzut o cerere mai mare pentru acest produs, decât cel care a fost în anul curent. În Moldova în prezent se discută problema promovării culturilor cu valoare adăugată şi a culturilor rezistente la schimbările climaterice, iar nucul se încadrează perfect în aceste două categorii. Ultimii doi ani au fost cu schimbări vizibile ale climei, iar nucile au rezistat la aceste încercări. De aceea, politica statului constă în prezent în promovarea acestei culturi. Statul continuă deja mai mulţi ani la rând să acorde subvenţii de 10 mii de lei la hectar pentru plantarea unui hectar de livadă. Pe de altă parte, rămâne reală şi oficială acea politică care a fost promovată, Legea culturilor nucifere este funcţională, Regulamentul pentru încurajarea dezvoltării nucului rămâne valabil, iar cel mai interesant lucru este că fermierii descoperă nucul şi îşi doresc să înceapă activităţile de plantare şi cultivare a acestuia. În ultimii ani în ţară au fost plantate peste 7 mii de hectare de livezi de nuc. Aşi considera acest fapt împlinit într-o perioadă de timp atât de scurtă ca un record mondial. Anul acesta vom avea prima livadă care va intra în rod din soiuri franceze. Recolta acestei livezi este contractată pentru anul curent şi pentru mulţi ani înainte. De aceea spun că Republica Moldova are o perspectivă bună în acest domeniu.
Care este productivitatea nucului ?n ultimii ani?
Problema e că livezile industriale care au fost sădite în ultimii ani încă nu au intrat în rod. Pomii care ne-au dat roadă pe parcursul ultimilor 15 ani sunt acei care cresc prin ogrăzile oamenilor, de-a lungul drumurilor şi pe fâşiile de protecţie. Aceşti pomi nu sunt îngrijiţi absolut deloc. Mai mult ca atât, recolta se culege înainte de coacere, de aceea nu putem vorbi deocamdată de o productivitate înaltă. Sperăm că în următorii ani noile plantaţii de nuc vor intra în rod şi atunci vom putea vorbi despre o productivitate bună la hectar.
Cum a mers exportul de nuci ?n anul trecut?
În 2009 au fost exportate cca şapte mii tone de miez de nucă. Solicitările însă, cum am spus mai sus, sunt foarte mari, în special pentru nucă selectată şi împachetată. Primim si acum apeluri din România, Federaţia Rusă, Germania, Grecia. Am avut numeroase discuţii la această temă cu producătorii, însă toţi au declarat într-un glas că nucă nu este. Am făcut o excursie pe la toate pieţele din ţară şi m-am convins că preţurile ajung la 120-150 de lei kilogramul, iar asta demonstrează că nuca este solicitată şi va fi şi mai solicitată. Sunt foarte optimist că culturile nucifere, posibil de cultivat în Republica Moldova, cum sunt alunul, pecanul, nucul forestier pentru obţinerea unui lemn de calitate, castanul comestibil pot fi foarte promiţătoare în perspectivă şi vor putea aduce un profit stabil şi foarte bun celor care se vor ocupa cu creşterea acestora. Republica Moldova nu se poate bucura de multe culturi cu o astfel de solicitare pe piaţă.
Şi câtă nucă se consumă pe piaţa locală?
Cu părere de rău, este greu de stabilit pentru că comerţul cu nuci nu este organizat. Un fenomen foarte interesant l-am descoperit anul acesta în datele statistice ale Asociaţiei Agroinform, care a constatat că Moldova importă foarte multă nucă, atât în coajă, cât şi în miez. Astfel de importuri se fac şi pentru prelucrarea nucilor la noi, cu exportarea ulterioară, iar asta din cauza că avem forţă de muncă ieftină. Preţul mediu de export anul acesta a fost de 5,6 dolari pentru un kilogram. Deşi preţul de export nu a fost în creştere, ne bucură faptul că preţul a rămas stabil faţă de anul trecut, iar asta este important în condiţii de criză.
Ce probleme nu permit extinderea mai rapidă a suprafeţelor cultivate cu nuc ?n Moldova?
Singura problemă ţine de contractarea creditului. Subsidiile acordate de stat sunt suficiente pentru că acoperă 70-80 % din costurile de plantare. Până a primi subsidiile de la stat este necesar însă ca agentul economic să facă investiţia proprie, iar asta este deseori problematic din cauza modului în care funcţionează la noi sistemul bancar. Fermierul are nevoie de gaj, însă de multe ori gajul de care dispune nu acoperă cheltuielile care sunt necesare. Noi am propus băncilor un mecanism de colaborare cu fermierii, astfel ca băncile să poată acorda credite fără gajul necesar în condiţiile în care dispun de acte care dovedesc dreptul de proprietate asupra terenului, acorduri de livrare a producţiei de lungă durată, existenţa unei înţelegeri contractuale cu o pepinieră legală, la fel şi un contract cu o companie de asigurare. Potrivit acestui mecanism, banca ar primi direct de la stat subsidiile care îi revin fermierului creditat în acest mod. Cu părere de rău, însă, acest proiect rămâne la nivel de discuţii.
Câte hectare ar putea fi plantate cu nuc în următorii ani?
Subvenţiile de la stat se alocă pentru toţi fermierii,chiar dacă ar fi plantate şi 3 mii de hectare anual. În anul 2004 s-a început plantarea activă a nucului. Programul naţional prevede sădirea a câte o mie de hectare anual, dar au fost ani când s-au plantat şi 1,4 mii -1,5 mii de hectare pe an. În 15 ani ar trebui să ajungem la 15 mii de hectare, dar asta este puţin. Din cele aproximativ 2,4 milioane de hectare teren arabil, cât are Republica Moldova, dacă măcar 100 mii de hectare sau peste 4% ar fi plantate cu nuc şi alte specii nucifere, cred că am părea mult mai serioşi la export. Nuca nu îngheaţă la temperaturile scăzute, cum au fost cele din iarna curentă. El poate să fie afectat doar în cazul îngheţurilor de primăvară, după ce a început mişcarea sucului şi doar în acele cazuri când nu a fost plantat conform tehnologiilor existente, inclusiv şi cele ce ţin de landşaft.
La ce venituri se pot aştepta cei care se ocupă în prezent de plantarea nucului.
Dacă ar exista cele 100 mii de hectare plantate cu nuc atunci calculele ar fi foarte simple. Din două mii tone de miez de nucă la hectar, din care 40% este miez, rezultă 80 mii de tone de miez. Înmulţind cu 5,6 dolari, avem 448 milioane de dolari venituri anuale. Cred că este o sumă destul de frumuşică pentru o ramură nuciferă. Mai mult ca atât, livada de nuci poate să dea profit dublu, de exemplu, dacă mai este semănată printre rânduri iarbă pentru a creste în paralel şi oi (se recomandă 4 - 5 oi la un hectar). Pe de o parte creşterea oilor poate să răscumpere cheltuielile de întreţinere a livezii până aceasta intră în rod, iar pe de altă parte – iarba stabilizează solul, stopează eroziunea şi menţine umiditatea. Concluzia este că, după ce a plantat livada de nuci, fermierul nu trebuie să aştepte cinci ani până intră în rod, dar poate avea venituri şi din alte activităţi. E bine de ştiut că în al şaselea an livada de nuci dă 20% din rod şi numai în al zecelea an se ajunge la capacitatea maximă. Asta însă este o investiţie pentru trei generaţii.
S-au pus bazele şi pentru producerea lemnului de nuc?
Pentru mobilă este necesară creşterea unor hibrizi de nuc forestier, la care trunchiul este lăsat să crească până la 7-8 metri. Nucul forestier creşte uşor, ca şi salcâmul, adică nu are nevoie de îngrijiri foarte speciale. Anul trecut, cu susţinerea Fondului Ecologic National, a fost creată prima plantaţie de nuc forestier în satul Ciuciuleni, raionul Nisporeni, care este o pădure comunală, sădită pe pământurile primăriei locale, pe o suprafaţă de peste 10 hectare. Plantarea nucului forestier se deosebeşte de nucul pentru roadă prin faptul că este sădit mult mai des. Dacă în cazul nucilor pentru miez se plantează 100 de pomi pe un hectar, atunci în cazul copacilor pentru lemn se sădesc 600 - 800 de copaci. Specia anglo-franceză de nuc forestier se maturizează în 25-30 de ani, pe când nucul negru în 60 - 70 de ani. Producţia mondială de lemn de nuc acoperă în prezent 25% din cerere. Deşi beneficiile de pe urma acestor plantaţii pot fi obţinute foarte greu, cheresteaua este foarte scumpă. De la un copac se poate de obţinut 0,75 metri cubi. La 600 de copaci de pe un hectar - 450 de metri cubi, care înmulţiţi cu 1500 de euro, cât este în prezent preţul unui metru cub, ar rezulta într-un venit de 600 mii de euro. Asta poate fi o investiţie a părinţilor pentru copiii şi nepoţii lor, la fel cum cineva a sădit odată codrii, de care beneficiem în prezent cu toţii.
Sursa: Eco
